Proiect educațional „Crăciunul în sat la noi …“

Tradiţii locale şi obiceiuri din  perioada sărbătorilor de iarnă în satul Bobohalma

  Educație prin promovarea valorilor cultural–tradiționale

MOTTO:

„Suntem și vom fi totdeauna neam de țărani. De aceea, destinul nostru ca neam, ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se află în sufletul țăranului – creatorul și păstrătorul culturii populare, centru generator, binecuvântat și rodnic“.

Lucian Blaga

TEMATICA PROIECTULUI: Tradiţii locale şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă – Bobohalma

TITLUL PROIECTULUI: „Crăciunul în sat la noi …“

Școala structură, Gimnaziul de Stat „Decebal“, din Bobohalma, județul Mureș, a implementat pe parcursul a trei săptămâni Proiectul educațional „Crăciunul în sat la noi …“ prin care clasele simultane II-IV coordonate de profesor învățământ primar Deteșan Mirela Camelia au promovat valorificarea tradițiilor și obiceiurilor locale din perioada sărbătorilor de iarnă.

Satul Bobohalma cu ale sale case vechi, bătrâneşti, interioare ţărăneşti de altădată, situat într-o frumoasă și minunată zonă transilvană, în Podişul Târnavelor, la 9 km de Municipiul Târnăveni, din judeţul Mureş, în apropierea cursului văii Târnavei Mici, la 45 km sud-vest de Municipiul Târgu-Mureş, mai păstrează încă nealterate, într-un izvor nesecat de spiritualitate, tradiţiile şi obiceiurile unei culturi autentice populare. 

            Pe ulițe bătătorite de vreme, de pașii mărunți și repezi ai copiiilor care odinioară păreau ca niște furnici ieșite din mușuroaie (dar acum zărești ici-colo câte-un plod rătăcit) pășesc și eu cu sfială spre școala din vârful dealului, numită azi Gimnaziul de Stat „Decebal“. Aici, cu câțiva ani în urmă, am întâlnit oameni iubitori ai locurilor natale și păstrători al unui tezaur folcloric de tradiții și obiceiuri populare românești. Oamenii acestor locuri, plini de sensibilitate, harnici și buni gospodari, trăiesc încă ancorați în acele tradiții moștenite și transmise din generație în generație. Mare mi-a fost mirarea când am lansat ideea de a sărbători Crăciunul și la școală! Așa am descoperit pe aceste meleaguri românești frumusețea sărbătorilor de iarnă din lumea satului transilvănean. 

Sărbătoarea Crăciunului este și sărbătoarea colindelor străbune care vin din adânc de istorie și prin noi, dascălii iubitori și păstrători de tradiții, străbat veacurile acestei lumi.Vechile datini românești ne ajută în fiecare an să simțim atmosfera plină de căldură și veselie a sărbătorilor de iarnă. 

Acest proiect educațional își propune să dezvolte elevilor interesul pentru redescoperirea tradițiilor și obiceiurilor din satul Bobohalma, făcându-se prin activitățile extrașcolare educație prin promovarea valorilor cultural–tradiționale. Păstrătorii folclorului din vatra satului sunt sprijin în activitățile noastre școlare, mai ales cele cu caracter cultural-educativ, prin care îi învățăm pe copii să-și iubească locul natal, portul și graiul românesc, să prețuiască și să respecte obiceiurile contribuind cu zestrea de valori autentice ale culturii tradiţionale populare: cu costume populare vechi de peste 30 de ani, cu colinde din bătrâni, urături, cu covoare (țoale), cu chindeie, cu turci, clopoței, zurgălăi, cu obiceiuri strămoșești mai mult sau mai puţin cunoscute.

Pentru noi toți, anotimpul iarna, nu este doar acel mirific și strălucitor anotimp al zăpezii, frigului și gerului, ci și acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă. 

          Valorificând cu copiii tradiţia folclorică în cadrul activităţilor şcolare şi extraşcolare realizăm un important act cultural şi educativ. Valorificând frumuseţea acestora în cadrul serbărilor reuşim să îmfrumuseţăm viaţa copiilor, prin conţinutul practic al evenimentelor, îi introducem într-o lume a evenimentelor tradiţionale, având posibilitatea de-a cunoaşte diversitatea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti, armonia limbii române.

 Dulci sunt cuvintele poetului:

„Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat.

Aici se vindecă setea de mântuire

...............................................................

Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,“

                                 (Lucian Blaga, Sufletul satului)

 

          La colindat, în zilele trecute, se duceau nu numai copii, ci şi flăcăii, fetele şi oa­menii însuraţi. Azi se mai păstrează încă tradiția. De obicei, copiii încep să colinde în după-amiaza premergătoare primei zile de Crăciun, iar flăcăii, fetele şi oamenii căsătoriţi merg la colindat seara şi în noaptea de Crăciun. 

Se colindă pe la casele gospodarilor până noaptea târziu, uneori chiar şi până dimineaţa. Nu se poa­te spune că, cel puţin în ultimele decenii, ar exista o orânduială anume, cine la cine să meargă să colinde, totul poarta pecetea spontaneităţii. Copiii şi flăcăii mai tineri merg să colinde din casă în casă, pentru a căpăta covrigi, făcuţi anume în acest scop, precum şi bani.

Oamenii maturi merg la colindat numai în câteva locuri, la familiile prie­tene. Colindătorii sunt aşteptaţi de gazde, lăsaţi să cânte o colindă la fereas­tră, apoi sunt poftiţi în casă şi ospătaţi; aici se mai cântă una-două colinde, şi după urările tradiţionale pentru gazdă, colindătorii se deplasează de la casa respectivă la alta. De multe ori după ce merg la vecini, împreună cu aceştia se duc să colinde la un alt prieten comun, de unde luând şi fa­milia acestuia se deplasează la alţi cunoscuţi, unde rămân apoi şi petrec pâ­nă dimineaţa, în mod obişnuit. Bărbaţii merg în grup la colindat, în satul Bobohalma.

          Copiii, câte doi-trei, merg cu Steaua prin sat.

        STEAUA  se confecţionează dintr-o veşcă sau cerc văcălie (cerc) de coajă de tei, ori chiar dintr-o sită  în care se înfig şase, opt sau 12 coarne triunghiulare făcute din beţe sau speteze de brad, prin unele regiuni, cornul de deasupra, numit "turu", fiind mai mare. Toată Steaua se îmbracă în hârtie de diferite culori, colţurile razelor se termină cu ciucuri coloraţi şi clopoţei. Razele sunt legate între ele cu sfoară pe care se lipeşte hârtie colorată mărunt tăiată, unele stele având două rânduri de astfel de hârtii. Pe "turu" este zugrăvită scena  amăgirii lui Adam şi a Evei de către şarpe, iar pe celelalte îngeri, Luna, Soarele şi stele.

               

                 Alcătuirea unei stele                                Stea fără picior

       În mijlocul Stelei, figurează ieslea cu Maica Domnului, pruncul Iisus, Iosif, pastorul şi cei trei magi. Această scenă este luminată pe dinăuntru de un felinăraş sau lanternă, pentru a lumina atunci când, în unele părţi, copiii umblă cu Steaua şi după ce s-a înnoptat. 

        În noaptea Cracinului putem întâlni şi cântarea religiosă cunoscută sub numele de Irozii, la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfăţisează misterul Naşterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod şi ceata sa de Vicleim, un ofiţer şi soldaţi îmbrăcăţi în portul ostaşilor români, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar şi Gaspar, un cioban, un prunc şi în unele părţi o paiaţă.

        Jocul "turcii" (uciderea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost un ceremonial cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul "turcii".

       Turca joacă după fluier, iar la terminare, unul din flăcăi; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe să vornicească. Flăcăii joacă pe stăpâna casei, pe fete şi chiar servitoare, dacă sunt acasă, şi apoi mulţumind se îndepărtează.

        "Turca" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine deasupra capului un băţ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră. “Falca” de jos a “turcii” este mobilă, astfel încât gura acesteia poate închide sau deschide, dar mai ales poate “clămpăni”, făcând un zgomot specific. În jurul turcii cântă şi dansează alţi colindători costumati specific, unii dintre aceştia fiind instrumentişti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară.

La sfârşit, toţi le urează gazdelor multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la mulţi ani.

         Pluguşorul copiilor este tot un obicei străvechi agrar. În ajunul Anului Nou, cetele de copii intră din casă în casă să ureze, purtând bice din care pocnesc, buhaie (un instrument specific), clopoţei, tălăngi etc.

       Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineata zilei de 1 ianuarie copiii, dar şi cei mari, merg şi seamană, simbolic, cu boabe de grâu şi orez, pe care le aruncă în casă şi asupra celor din casă. Versurile însoţite de urări specifice diferă de la o zonă la alta „Sorcova, vesela/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra, iute ca săgeata/ Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anul şi la mulţi ani” sau, o variantă mai scurtă „Sorcova vesela/ Să trăiţi să înfloriţi/ Ca merii, ca perii, în mijlocul verii/ Ca toamna cea bogată de toate-mbelşugată/ La anul şi la mulţi ani”!

 

Programul de activităţi 

Proiect educațional „Crăciunul în sat la noi …“

      

 

ACTIVITATEA 1

„Crăciunul în sat la noi …“

          -informare despre iniţierea şi desfăşurarea proiectului legat de tradiţiile locale şi obiceiurile din perioada sărbătorilor de iarnă în satul Bobohalma

ACTIVITATEA 2

„Să întâmpinăm Crăciunul!“ - Pregătirea dinaintea Crăciunului

• Felicitări de Crăciun - PANOU (cu felicitări realizate de elevii claselor simultane II-IV, de la Gimn. de Stat „Decebal“, Bobohalma
• Decoruri de iarnă - Ghirlande
• Ȋmpodobirea sălii de clasă de sărbătoare și a bradului de Crăciun - expoziție cu ornamente și desene destinate sărbătorii;

 

 ACTIVITATEA 3

„Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul Bobohalma“ -  serbare școlară

• Colinde

- Gazdele primesc colindători - „Noi umblăm să colindăm, c-așa-i datina și portul!“

- Obicei local - Colindul cu „Steaua“ - Ceată de colindători
- Colind local - „Steaua sus răsare“; „S-a născut un prunc în iesle!“

• Sosirea lui Moș Crăciun cu daruri pentru copiii mei buni și cuminți

   

• Sceneta cu Irozii;

-Irozii-cântare religiosă  

 

 

 

• Obicei local - „Umblatul cu turca“

       -Ȋmpodobirea lepedeului colorat al turcii cu oglinzi și cănaci de lână

         

                              

   -Ȋmpodobirea turcii la cornițe cu zurgălăi

 

-Jocul „Turcii“ ritmic pe melodie cântată din fluier însoțit și de strigături

 

 

 -Ȋmbolnăvirea turcii și lecuirea de către jupâna gazdă

  

-Colacul Turcii - plata la turca „Măriuța“

• Joc popular - Ȋnvârtita de pe Târnave

  -Joc popular - A doua zi de Crăciun se făcea bal în sat

 Hora - Muzica etno

• Urare gazdelor de a avea multă sănătate, fericire, recolte bogate, mese îmbelşugate şi la mulţi ani!

-Gazda a răsplătit colindătorii cu mere

 

• Plugușorul

   Tradițiile și obiceiurile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară a acestui neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale. 

Fie ca spiritul s
ărbătorilor de iarnăsăpătrundăîn casa și în sufletul d-voastrăși al tuturor celor dragi ! Iubirea, bucuria, înțelepciunea și generozitatea săvăfie călauzăîn 2012! Ȋn speranța unui an mai bun, vătrimit o boare de sănătate, un strop de încredere și fericire!

La multi ani!“ vă urează elevii claselor simultane II-IV de la Gimn. de Stat „Decebal“, din Bobohalma și prof. înv primar Deteșan Mirela care a realizat materialul.

                                                                                                Coordonator proiect, 

                             prof. înv primar Deteșan Mirela